Profilul lipidic, analiza numită de obicei „colesterolul”, măsoară patru valori: colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. LDL este fracțiunea care se depune în pereții arterelor, HDL ajută la transportul colesterolului înapoi spre ficat, iar trigliceridele reflectă mai ales grăsimile și zaharurile din alimentație. Interpretarea corectă ține cont de toate patru și de riscul cardiovascular general al persoanei.
Ce este colesterolul și de ce se măsoară?
Colesterolul este o grăsime produsă în mare parte de ficat, necesară pentru membranele celulelor, pentru unii hormoni și pentru vitamina D. Problema nu este prezența lui, ci excesul anumitor fracțiuni, care se acumulează în timp în pereții vaselor de sânge.
Depunerile formează plăci care îngustează arterele și cresc riscul de infarct și de accident vascular cerebral. Valorile crescute nu dau de obicei niciun simptom, de aceea analiza de sânge este singura modalitate de a le afla. Procesul este descris pe larg în articolul despre arterele care îmbătrânesc.
Ce valori de colesterol sunt considerate normale?
Pentru un adult fără alte riscuri, colesterolul total sub 200 mg/dl, LDL sub 100–115 mg/dl, HDL peste 40 mg/dl la bărbați și peste 50 mg/dl la femei și trigliceridele sub 150 mg/dl sunt considerate, în general, valori dorite. Laboratoarele pot afișa intervale ușor diferite, iar unele raportează în mmol/l.
| Analiză | Valoare dorită orientativă (mg/dl) | Ce arată |
|---|---|---|
| Colesterol total | Sub 200 | Suma tuturor fracțiunilor |
| LDL-colesterol | Sub 100–115, mai jos la risc crescut | Colesterolul care se depune în artere |
| HDL-colesterol | Peste 40 (bărbați), peste 50 (femei) | Fracțiunea protectoare |
| Trigliceride | Sub 150 | Grăsimi din alimentație și din excesul de zahăr |
| Colesterol non-HDL | Sub 130, orientativ | Toate fracțiunile care pot forma depuneri |
Pentru conversie, valoarea colesterolului în mg/dl se împarte la aproximativ 38,7 ca să se obțină mmol/l, iar trigliceridele în mg/dl se împart la aproximativ 88,6.
De ce ținta pentru LDL diferă de la o persoană la alta?
Ținta pentru LDL diferă pentru că pragul considerat sigur scade pe măsură ce riscul cardiovascular crește. O persoană tânără, fără alți factori de risc, are o țintă mai permisivă decât una cu diabet, hipertensiune, boală de rinichi sau cu un infarct în antecedente, la care medicul urmărește valori mult mai mici.
Riscul se estimează luând în calcul vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială, istoricul familial și alte boli. Din acest motiv, aceeași valoare de LDL poate fi acceptabilă pentru un pacient și prea mare pentru altul. Stabilirea țintei și a eventualului tratament revine medicului de familie sau cardiologului.
Cum se pregătește analiza de colesterol?
Analiza de colesterol se face de obicei dimineața, după 9–12 ore de post, cu apă permisă. Unele laboratoare acceptă și recoltarea fără post, dar trigliceridele pot ieși mai mari după o masă.
- În ziua dinaintea analizei se evită mesele foarte grase și alcoolul.
- Medicamentele obișnuite nu se întrerup fără acordul medicului.
- O răceală sau o boală acută recentă poate modifica temporar valorile.
- Rezultatele se compară mai ușor dacă analiza se repetă la același laborator.
Analiza intră adesea în controalele periodice și în programele de screening medical.
Ce influențează valorile colesterolului?
Valorile colesterolului sunt influențate atât de factori care pot fi schimbați, cât și de genetică. Unele persoane au colesterol mare de familie, chiar cu o alimentație atentă, situație care necesită evaluare medicală.
- Grăsimile saturate și grăsimile trans, din carne grasă, mezeluri, unt în exces și produse de patiserie industriale, cresc LDL.
- Fibrele solubile, din ovăz, leguminoase, mere și citrice, ajută la scăderea LDL.
- Zahărul și alcoolul cresc mai ales trigliceridele.
- Mișcarea regulată crește moderat HDL și scade trigliceridele; efectele sedentarismului sunt prezentate în articolul despre lipsa totală de mișcare.
- Fumatul scade HDL și accelerează deteriorarea arterelor.
Când se repetă analiza și când se merge la medic?
Analiza se repetă la intervalul stabilit de medic: rar, la câțiva ani, când valorile sunt bune și riscul este mic, și mai des la cei cu valori crescute, cu tratament sau cu alte boli cardiovasculare. Un rezultat în afara intervalului de referință este un motiv de discuție cu medicul de familie, care interpretează valorile în contextul complet și decide dacă sunt suficiente schimbările de stil de viață sau este nevoie de tratament. Informațiile de aici sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.