Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie, Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, și Ignatul, pe 20 decembrie, sunt trei repere ale calendarului popular românesc dintre începutul Postului Crăciunului și Ajun. Fiecare are obiceiuri proprii, păstrate până azi mai ales la sate: usturoiul pus la ferestre, ghetuțele lăsate seara la ușă și tăierea porcului. Împreună, ele marchează trecerea spre iarnă și pregătirea sărbătorilor.
Când începe perioada sărbătorilor de iarnă în calendarul popular?
În calendarul popular, perioada sărbătorilor de iarnă începe odată cu Postul Crăciunului, pe 15 noiembrie, după Lăsatul secului din seara de 14 noiembrie. Postul durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului. În tradiția satului, zilele de la mijlocul lunii noiembrie erau legate și de lupi, iar unele munci casnice, precum torsul și pieptănatul lânii, erau evitate ca să nu atragă animalele spre turme.
| Data | Ziua | Obiceiuri principale |
|---|---|---|
| 14 noiembrie | Lăsatul secului | Ultima masă cu produse de origine animală înainte de post |
| 29–30 noiembrie | Sfântul Andrei | Usturoi la uși și ferestre, grâu pus la încolțit, practici de aflare a ursitului |
| 5–6 decembrie | Sfântul Nicolae | Ghetuțe curățate și lăsate la ușă sau la fereastră, daruri pentru copii |
| 20 decembrie | Ignatul | Tăierea porcului, pomana porcului, pregătirea cărnii pentru sărbători |
| 24 decembrie | Ajunul Crăciunului | Încheierea postului, începutul colindatului |
Ce obiceiuri se țin de Sfântul Andrei?
De Sfântul Andrei se țin obiceiuri de protecție a casei și de aflare a viitorului, concentrate în noaptea dinspre 30 noiembrie. Credința populară socotea această noapte una în care spiritele rele umblă liber, așa că oamenii luau măsuri de apărare.
- Usturoiul se punea la uși, la ferestre și la intrarea în grajd, iar uneori pragurile și ușorii se ungeau cu el.
- Grâul de Sfântul Andrei se punea la încolțit într-un vas cu apă; dacă era verde și des până la Anul Nou, se considera semn de an bun.
- Fetele nemăritate puneau usturoi sau busuioc sub pernă, cu speranța de a-și visa ursitul.
Ziua de 30 noiembrie este și sărbătoare legală, liberă pentru salariați. Mulți oameni o folosesc pentru o scurtă vacanță sau pentru păstrarea tradițiilor de familie într-un program altfel aglomerat.
Ce se face în seara de Sfântul Nicolae?
În seara de 5 decembrie, copiii își curăță ghetuțele și le așază la ușă sau la fereastră, iar dimineața găsesc în ele dulciuri, fructe sau mici daruri. Obiceiul are și o latură educativă: copiii care nu au ascultat primesc, în glumă, o nuielușă, simbol al îndemnului la cuminție mai mult decât al pedepsei. Credința populară spune că, atunci când Sfântul Nicolae își scutură barba, cade prima zăpadă adevărată a iernii.
Ce înseamnă Ignatul și de ce se taie porcul?
Ignatul, pe 20 decembrie, este ziua în care, prin tradiție, se taie porcul crescut peste an, pentru ca familia să aibă carne pentru Crăciun. După sacrificare, porcul este pârlit cu paie sau cu flacără, curățat și tranșat, iar din carne se pregătesc cârnați, caltaboși, tobă, slănină și untură. La sfârșitul zilei, gazdele oferă „pomana porcului”, o masă cu carne proaspăt gătită pentru cei care au ajutat și pentru vecini.
Obiceiul cere mult ajutor și se organizează din timp. Cheltuielile adunate în această perioadă, de la carne la cadouri, sunt mai ușor de ținut sub control cu o planificare a cheltuielilor pentru sărbători.
Cum diferă obiceiurile de la o regiune la alta?
Obiceiurile diferă de la o regiune la alta atât ca formă, cât și ca înțeles. În unele sate, usturoiul de Sfântul Andrei se folosește doar la animale, în altele și la oameni; practicile legate de ursit au zeci de variante. Tăierea porcului se face în multe locuri și în alte zile din decembrie, după vreme și după programul familiei.
Multe explicații ale acestor obiceiuri circulă fără sursă, iar unele sunt reconstituiri moderne. Un criteriu util pentru a separa tradiția documentată de povestea de circulație este prezentat în articolul despre cum se deosebesc legenda și faptul istoric.
Cum se pot păstra aceste obiceiuri la oraș?
La oraș, obiceiurile se păstrează mai ales în forma lor simbolică și familială. Grâul pus la încolțit pe pervaz, ghetuțele pregătite de Sfântul Nicolae și o masă cu preparate tradiționale gătite împreună sunt ușor de adaptat într-un apartament. Muzeele etnografice și târgurile de iarnă organizează adesea ateliere despre aceste zile, utile pentru copiii care nu au contact direct cu viața de la sat.
